Cristina Nuță

Nu credeam că voi spune asta, dar după 3 ani de la terminarea ei, a studenției, sunt aproape sigură că a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viața mea. Am învățat o mulțime de lucruri despre jurnalism pe care le pun în practică acum, dar nu numai. Cred că am înțeles cum stă treaba cu respectul și cu munca. Cu corectitudinea și punctualitatea. Am învățat să lucrez în echipă și odată cu asta să urăsc mai puțin și să apreciez mai mult.

Mi-am făcut prieteni cu care de fiecare dată când mă întâlnesc ne amintim de câte un moment haios din studenție (care implică cel puțin un profesor), iar asta eu cred că e minunat. Cred că studenția și-a făcut treaba corect.

P.S.: Vă dau un pont. Atunci când aveți o criză de râs în timpul cursului, iar profesorul vă invită respectuos afară pentru o gură de aer proaspăt, nu-l refuzați!

Denis Şchiopu

Facultatea a început cu întârziere pentru mine, să spun drept. Eu am ratat startul. Mi-a luat câteva luni până să dau ochii cu seriozitatea, cu cărțile lui David Randall. Inițial, am crezut că libertatea face legea. N-am luat în serios cursurile, am ignorat temele și orarul, dar și propriul viitor. Voiam viață de student, dar nu eram un student complet.

Ceasul a sunat la timp și m-am trezit. Doi ani mai târziu, stăteam față în față cu Ilie Năstase. Eram acasă la primul număr 1 din istoria tenisului mondial. În camera lui plină cu trofee și fotografii cu alte legende ale sportului.

„Cum te-ai gândit să faci treaba asta cu mine?”, m-a întrebat. „Am licența despre interviul în presa sportivă, iar la studiul de caz am hotărât să fac un interviu cu dumneavoastră. M-am gândit că o să dau lovitura”. Și am dat-o.

Florentina Decă

„Adevărul ne face liberi” ― Nicolae Steinhardt. Am ales acest citat pentru că îmi aminteşte de primul curs la Facultatea de Jurnalim, unde, prima întrebare a fost: „Pe voi, cine va inspira?”, „Cine este eroul vostru?”. Aşa a început povestea mea plină de sens.

Studenţia m-a învăţat să am încredere în mine, să visez şi să nu renunţ. M-a învăţat să accept eşecurile şi să învăţ din ele. M-a învăţat să nu accept nedreptatea sau, cel puţin, dreptatea în care cred să fie respectată. Studenţia m-a învăţat să plec, dar mi-a construit înainte fiecare parte din drumul pe care l-am ales. Jurnalismul nu înseamnă scris, înseamnă descoperire, curiozitate, deschidere, valori, perseverenţă, muncă.

Cea mai importantă lecţie, cred, a fost cea despre noi. Pentru ca Facultatea de Jurnalism ne învaţă, înainte de orice, să ne descoperim eroii, visele, şi să credem în ceea ce suntem, în valorile noastre şi în puterea pe care o avem. Ea m-a învăţat că adevărul ne face liberi şi de atunci, în fiecare zi, aleg să trăiesc liber.

Hilde Tudora

Dragi cuvinte,

Mereu mi-ați plăcut, dar în facultate am învățat să vă mânuiesc, să vă înțeleg, să vă așez frumos în pagină și în gând.

Am râs mult. Am învățat multe, am mai și chiulit. Am legat prietenii, am avut profi preferați. Mi-e dor de colegi, de chioșcul albastru de pe hol. Mi-e dor să râd din nimic la cursuri, să fiu atentă, dar și neatentă.

Azi, nu aș explica pe limba tuturor ce văd și ce aud, dacă nu aș fi descris, la un moment dat, în facultate, o senzație. Dacă nu aș fi relatat din autobuz, dacă nu aș fi căutat, săptămână de săptămână, cinci știri din universitate. Multe dintre temele de atunci mă inspiră și acum.

Studenție, îți mulțumesc! Mi-ai oferit de toate. Jobul meu de azi, pe care-l iubesc și căruia îi dau toată energia, există datorită ție.

Claudia Predilă

Jurnalismul m-a ales pe mine și nu eu pe el, pentru că nu am fost de la început foarte hotărâtă să fac acest pas. În timpul facultății am început să descopăr ce înseamnă această meserie, care devine ca un drog, pe măsură ce ajungi sa o practici zi de zi. În prezent, sunt reporter la un post național de televiziune și deși nu m-aș fi văzut făcând asta în copilărie, am început să iubesc jurnalismul de eveniment.

Fiecare zi pentru mine este diferită, începe și se încheie prin aflarea, documentarea și relatarea evenimentelor din toată țara. A lucra în televiziune înseamnă agitație continuă, curaj și dorinta de a transmite informația corectă. Disponibilitatea este cuvântul cheie pentru un jurnalist. Indiferent de oră sau de zi, un reporter trebuie să renunțe la viața personală și să ajungă la locul producerii evenimentului cât mai repede.

Să fii jurnalist este pe cât de greu, pe atât de frumos!

Teodora Argint

Specializarea asta îți va da LIBERTATE. Libertatea să experimentezi orice. Îți va forma mâna, astfel încât să transformi compunerile puerile de liceu, în reportaje documentate, care mişcă ceva în oameni. Vei avea libertatea să te bâlbâi la cursuri sau în fața camerei, fără teama că vei fi judecat. Libertatea să faci caterincă la radio. Vei găsi în profesori părinţii ăia spirituali, cu care te poţi sfătui când simţi că te afunzi. Vor fi camarazi de ieşeală în timpul liber, vor fi cei mai mari critici constructivi atunci când e cazul sau poate chiar îţi vor deveni colegi de teren peste câţiva ani. Aici te vei descoperi cu adevărat.

O să înveţi să bați la uşi, mort de ruşine, şi să iei interviuri cu oameni frumoși care te inspiră. Vei învăţa să întrebi sau să tragi de mânecă autorităţile care greşesc. Vei învăța că jurnalistul trebuie să informeze corect, să rezolve o problemă a omului sau să-i dea măcar de gândit. Şi, cel mai important, aici vei învăţa puterea extraordinară a cuvântului!

Ana-Maria Predilă

În acest moment lucrez ca jurnalist la propria publicație online, www.mediazece.ro, ceea ce înseamnă o mega provocare de a face lucrurile corect, așa cum am învățat în anii de facultate. Mi-am dorit să fiu jurnalist, dar mi-am dat seama că pot să fiu cu adevărat jurnalistă doar în momentul în care am studiat acest domeniu, în momentul în care am învățat de la cei mai buni profesori cum să îmi transform dorința și instinctele într-o meserie.

Am ajuns să fac jurnalism și să am propriul ziar online pentru că am urmat o facultate în domeniu care m-a învățat pașii corecți. Nu cred în profesioniști fără facultate de specialitate.

Studiul este sfânt! Să fii jurnalist înseamnă să fii conștient de super puterea ta (informația) și să o valorifici în cel mai bun și onest mod posibil, pentru binele tuturor.

Mihaiță Avram

Nu știu cum stă treaba pe la alte facultăți sau specializări, dar sunt convins că „Jurnalism UCV” are ceva, și-mi asum clișeul, aparte. Când am ajuns aici, habar n-aveam despre ce e vorba. Partea mișto când nu ai habar despre ceva este că, la un moment dat, s-ar putea să fii surprins la fel de mișto. Fie la cursurile de presă scrisă, când afli că în afară de piramidele din Egipt, mai e există o alta cu totul diferită, căci e inversată.

Fie la cursurile de TV, unde faci treaba aia simplă pe care o fac toți de la televizor, când citești pentru prima oară de pe prompter. Cu mențiunea că o faci de cinci ori și tot nu-ți iese. Sau, cum a fost în cazul meu, la emisiunile de la Radio Campus Craiova. Mai presus de toate astea, „Jurnalism UCV” e locul care poate face dintr-un timid să apese pe butonul care aprinde beculețul de „On Air” de la radio, beculeț la fel de roșu ca fața lui, în momentul în care a făcut asta.

Faptul că am ajuns la Radio Sud Craiova, nici nu mai contează. Contează că fără „Jurna” nu aș fi ajuns aici.

Claudia Cocoş

Studenția mea nu s-a con¬sumat doar pe băncile facul¬tății, ci și un¬de¬va într-o redacție printre profesioniști, știri și reportaje... evident, la început în calitate de voluntar. Practica este cea care îți arată cât de capabil ești să faci asta.Țin minte că tot ceea ce-mi doream atunci era să nu rămân voluntar de profesie în presa craioveană. Și n-am rămas.

Au trecut 4 ani de când pe diploma mea de absolvire a facultății scrie Jurnalism. De atunci, vă spun sincer că nu m-am plictisit nici măcar o secundă de job-ul meu.

Atunci când vei ajunge să lucrezi în redacții mari, realizezi importanța fiecărui sfat dat de profesori în facultate. Vă spun asta din experiență și vă mai spun că se poate să ai succes în media, dacă ești ambițios.

Claudia Gorun (Răciula)

Despre jurna cu dor...

Eu am ales jurnalismul ca o alternativă pentru arta plastică. Pe atunci nu știam că jurnalismul este, printre altele, și o artă. Facultatea a fost perioada definitorie pentru mine. În facultate am învățat să ajung la timp undeva, să îmi țin promisiunile, să citesc mai mult, să scriu mai bine, să caut adevărul și să nu îmi fie frică să-l spun.

Toate aceste lucruri și multe altele mi-au fost insuflate de profesorii buni pe care i-am avut. Și o spun cu toată sinceritatea. Fiecare dintre ei au contribuit la formarea noastră.

Mi-ar fi plăcut să îmi spună cineva în prima zi de facultate cât de mișto o să fie, pentru că eram așa derutată atunci. Așa că eu aș vrea să le spun viitoarelor generații că o să fie foarte tare la jurna!

Claudiu Voicilă

Am ales să studiez Jurnalism la Universitatea din Craiova fiind atras de acest domeniu în urma unui interviu pe care l-am acordat unei televiziuni locale. Văzând încântarea reporterului şi mulţumirea acestuia pentru că va informa din nou oamenii, mi-am spus ca trebuie să fac şi eu asta şi să mă bucur de aceste satisfacţii profesionale.

Am avut ocazia de a studia atât presa scrisă, cât şi televiziunea şi radioul. Am apreciat şi a fost o mulţumire pentru mine pregătirea personală pe care fiecare cadru didactic o făcea pentru cursul pe care urma să îl predea. Am primit şi feedback în cadrul seminarelor şi am încercat pe cât posibil să îl aplic pentru dezvoltarea mea. Am avut şansa unor activităţi extracurriculare prin construirea unei reviste studenţesti alături de colegii mei, acest lucru fiind un pas important în dezvoltarea noastră.

Recomand tuturor celor interesaţi de acest domeniu, Universitatea din Craiova şi specializarea Jurnalism pentru că va fi o experianţă unică şi foarte benefică pentru dezvoltarea voastră.

Cristina Morozanu

Eu sunt din Republica Moldova, la 4 km de Prut, și am crescut cu dorința de a studia în România. Am ales să fac facultatea în orașul Craiova pentru că am dorit să învăț să fiu independentă, cât mai departe de casă. La Universitatea din Craiova am avut ocazia să cunosc profesori foarte bine pregătiți, onești și care își făceau meseria cu dăruire.

Prin diverse metode de predare, ne-au învățat tainele jurnalismului și ne-au fost prieteni la nevoie. La cursurile practice, la Radio Campus și Tele U Craiova, mi-am dezvoltat abilitățile de comunicare, îndrumată fiind de cei mai buni profesioniști. Practica în redacțiile instituțiilor de presă din oraș, workshopurile și trainingurile cu unii dintre cei mai buni jurnaliști m-au ajutat să simt și mai bine pulsul acestei meserii, încă de pe băncile facultății.

Studenția în orașul Craiova, dincolo de facultate, a însemnat și experiențe de neuitat, pe care aș vrea să le trăiesc din nou și din nou.

Luiza Daniela Feroiu

3 ani la Jurna, motorul meu spre dezvoltare

Curaj, cunoaștere, curiozitate, expunere și încurajare. Despre asta a fost călătoria mea, studenția la Jurnalism. Am început cu entuziasm și ușor sceptică că poate locul meu nu este acolo, dar când ai profesorii potriviți, prinzi încredere. Fiecare: „Bravo!”, „Felicitări!”, „Ești o forță!”, m-au făcut să îmi spun: „Haide să o fac și pe asta, și pe aia!”.

Profesori și prieteni, în același timp. Oamenii care ne-au predat, dar și cei cu care am râs, care au avut ceva de spus și dincolo de viața academică. Am învățat cât contează să faci ce îți place și să faci bine indiferent despre ce e vorba.

Am înțeles încet, încet să fac mai mulți pași înainte decât înapoi. M-am expus cu fiecare temă de seminar, fiecare interviu sau știre pe care le-am făcut. Am înțeles ce și cum pot să îmbunătățesc cu fiecare articol pe care l-a făcut și încă mai am de învățat!

Mihnea Socol

Mi-au plăcut anii studenției mele. Atât de mult că, dacă ar fi să aleg încă o dată, tot la Jurnalism în Craiova m-aș duce. Și tot la fel de tare aș păstra legătura cu colegii și cu profesorii.

După mai bine de câteva zeci de ore interesante la facultate au început să apară primele încercări de a prezenta o știre pe sticlă. De a avea propria emisiune despre bloguri, vloguri și social media. Sau să scrii un articol în ziar. De a prezenta o știre la radio. Nu uităm nici de știrile făcute pentru televiziunile locale, indiferent că este prea cald sau prea frig și ne-a înghețat mâna pe microfon.

Toate aceste lucruri adunate duc la, poate, cea mai tare studenție pe care o poate avea un student la Jurnalism. Singurul regret? Curiozitatea de a vedea, simți, încerca toate aceste lucruri oleacă mai devreme.

Oana Voinic

Specializarea Jurnalism m-a ajutat să îmi definesc condeiul și să-mi dau seama ce stil mi se potrivește.

Am învățat să scriu mai bine, mai corect, mai structurat. Calitativ și nu cantitativ.

Și am învățat să verific informația, căutând dincolo de vorbe.

P.S. La nivel personal, m-a ajutat să capăt mai multă încredere în mine. Să fii student la Jurnalism înseamnă să îți iei inima în dinți și să pui întrebări. Să mergi pe teren, să faci fotografii, să cauți idei și să le expui creativ, fără a pierde din vedere esența: adevărul.

Nu a fost ușor. Însă, a meritat!

Ştefania Bătrînca

Pentru mine, Facultatea de Jurnalism din Craiova a fost locul în care am șlefuit calități, am descoperit altele noi și m-am pregătit pentru viața profesională plină pe care o am acum. Sunt parte din prima promoție de jurnaliști școliți în Craiova și dacă ar fi să dau timpul înapoi, îmi dau seama că aș urma aceiași pași. Iar motivul principal ar fi ghizii pe care i-am avut aici: profesori bine pregătiți, empatici și plini de energie.

Cu tot ce am învățat în cei trei ani de studenție, am construit o carieră de 10 ani în presa locală și centrală, fiind atât reporter, cât și prezentator pentru Digi24. Iar curba de învățare continuă după ce, în ultimii ani, m-am concentrat pe un domeniu conex, comunicare corporativă pentru una dintre cele mai mari companii din România.

Ștefania Bătrînca, 30 de ani, Promoția 2011 a Facultății de Jurnalism

Tiberiu Cocora

O....da! Sunt foarte multe de spus despre perioada facultății, de la prima zi, când nu cunoșteam pe nimeni și încercam să mă apropii cât pot de mult de majoritatea persoanelor, până la acel moment în care a trebuit să arunc cu pălăria în sus și să mă bucur, oarecum, că am terminat și facultatea și intru în viață și.... Huuu.

Pot spune că au fost cei mai frumoși ani pentru mine. Aici m-am redescoperit. Am știut dinainte ce vreau să fac cu viața mea, ce îmi doresc și la ce sunt bun. Pasiunea mea pentru sport a pornit de la 5 ani și încă este aici, și mai vine ca în alte dăți. Acum pot să spun că sunt jurnalist.

Sau așa mă consider... așa cred, pentru că am ajuns la un nivel destul de bun, fără să fi avut experiență în domeniu. Contează mult să crezi în visul tău și să muncești pentru el. Mi-a plăcut întotdeauna să scriu, asta fac și asta voi face. Vom ajunge acolo sus, unde ne dorim, dar nu fără ambiție. Crezi în ce faci, crezi în tine, crezi că ești cel mai bun în ceea ce faci!

Andrei Marinaș

Ne îndreptăm către instituții media în care avem încredere, citim jurnaliști care nu ne-au mințit, ne-am săturat de „datul cu părerea” și vrem mai mult. Pentru jurnaliști, faptul că publicul caută opinii avizate, veridicitate, este o șansă.

Pentru a căpăta credibilitate, pentru ca publicul să primească un mesaj corect, e nevoie de jurnaliști cu chemare către acest domeniu și de studii specializate. Pe lângă scriitura corectă și limpede, studiile în acest domeniu înseamnă mult mai mult. Pentru mine, cursurile despre sociologie sau despre deontologie profesională au fost la fel de importante precum cele în care am învățat genurile jurnalistice.

Secția de jurnalism de la Craiova a performat încă de la început și asta datorită colectivului profesoral. Cu timpul, proiectul s-a dezvoltat, iar astăzi, studenții fac multă practică, lucru foarte important în această meserie. În plus, Universitatea din Craiova are parteneriate cu foarte multe universități din vestul Europei, iar un schimb de experiență de câteva luni acolo îți dezvoltă foarte mult orizonturile.

Pentru mine, jurnalismul s-a potrivit ca o mănușă. Această meserie nu te lasă să te plictisești, iar satisfacțiile sunt nenumărate. Am cunoscut oameni speciali, am văzut locuri unice și am adunat povești pentru o viață.

Ana-Maria Petolescu

Nu de puține ori am auzit „Nimic nu se compară cu anii de facultate”. Erau cuvinte spuse uneori de prieteni sau chiar de părinții mei. Nu prea am crezut, dar acum, la aproape un an de la terminarea facultății, pot spune într-adevăr: ANII STUDENȚIEI SUNT CEI MAI FRUMOȘI ȘI SUNT DE NEUITAT. Mai pot spune cu aceeași tărie că am urmat cea mai frumoasă specializare, Jurnalismul.

Toate acestea au fost posibile datorită în primul rând profesorilor coordonatori cu ajutorul cărora am scris primele rânduri în revista „Vivat Studenția” și am realizat minunate emisiuni la Radio Campus („Feeling great”, „De 6-n campus”). În al doilea rând, meritul a fost și al nostru, al studenților care am vrut mereu mai mult și am făcut ca acest lucru să fie realizat.

„Povestea” noastră a fost adevărată.